Luptă pentru demnitatea umană: Episcopii avertizează împotriva alegerii judecătorilor în Hesse!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Pe 18 iulie 2025, numirea Frauke Borius-Gersdorf ca judecător constituțional a stârnit dezbateri aprinse, în special în Biserica Catolică.

Am 18.07.2025 sorgt die Nominierung von Frauke Borius-Gersdorf zur Verfassungsrichterin für hitzige Debatten, insbesondere in der katholischen Kirche.
Pe 18 iulie 2025, numirea Frauke Borius-Gersdorf ca judecător constituțional a stârnit dezbateri aprinse, în special în Biserica Catolică.

Luptă pentru demnitatea umană: Episcopii avertizează împotriva alegerii judecătorilor în Hesse!

În Hesse și nu numai, numirea de către SPD a Frauke Brosius-Gersdorf ca judecător constituțional atrage o atenție din ce în ce mai mare. Discuția despre poziția lor față de avort provoacă multe controverse și polarizează societatea. Vineri, Bundestagul va decide alegerea ei, care nu ar fi trebuit să fie pe ordinea de zi, dar presiunea publicului pare a fi prea mare pentru a continua ignorarea chestiunii. Episcopul Limburg Georg Bätzing, care este și președintele Conferinței Episcopale Germane, s-a exprimat clar în favoarea lui Brosius-Gersdorf. În apărarea sa, el subliniază că ea nu ar trebui să-și piardă recunoașterea pe care o merită. Acest sprijin vine la momentul potrivit, deoarece episcopii din diverse eparhii și-au exprimat deja îngrijorarea că nimeni care pune sub semnul întrebării demnitatea umană a embrionilor sau a fetușilor nu ar trebui să i se încredințeze interpretarea Legii fundamentale, s-a raportat [hessenschau].

Situația ajunge la un cap după ce Arhiepiscopul Bamberg Herwig Gössl și-a retras acuzațiile împotriva lui Brosius-Gersdorf și a descris declarațiile sale anterioare drept regretabile. El a declarat că a fost „dezinformat”. Într-o perioadă în care societatea se ceartă cu privire la problema avortului, nominalizarea lui Brosius-Gersdorf este privită extrem de critic de Biserica Catolică. Criticii, inclusiv din partea CDU, au insinuat că Brosius-Gersdorf a susținut avortul până la naștere și i-au descris poziția drept „ultra-stânga”.

Discursul despre avort

Brosius-Gersdorf a luat o poziție clară în dezbatere: ea este în favoarea legalizării avorturilor în stadiile incipiente, dar respinge afirmația că embrionul nu are dreptul la viață. Acest lucru contrazice pozițiile Curții Constituționale Federale, care a acordat demnitate umană nenăscutului din 1993. Problema avortului devine deosebit de explozivă, întrucât jurisprudența viitoare depinde în mare măsură de alegerea noului judecător constituțional. Actualul paragraful 218a, pe care Bätzing îl descrie ca un „echilibru inteligent” între dreptul la autodeterminare și protecția vieții nenăscute, are, prin urmare, potențialul de a fi adus înapoi în conversație prin nominalizarea lui Brosius-Gersdorf, și nu doar din perspectivă juridică.

Dar nu doar Biserica Catolică este sceptică. Biserica protestantă este în general mai deschisă la o reglementare mai liberală, ceea ce complică și mai mult situația. Într-un peisaj politic condensat, SPD și CDU au convenit că Brosius-Gersdorf nu poate prelua funcția de președinte sau vicepreședinte al Curții Constituționale Federale. Aceasta ar putea însemna că majoritatea necesară de două treimi pentru alegerea ei ar putea să nu fie atinsă.

Un război cultural în curs?

În declarațiile sale, episcopul Bätzing avertizează asupra unui război cultural care ar putea apărea în urma dezbaterii privind nominalizarea lui Brosius-Gersdorf. El este îngrijorat de cei care profită de astfel de conflicte care apar din societate. Pe lângă aspectele juridice, este adusă în prim-plan discuția despre protecția și demnitatea vieții înainte și după naștere. Episcopi precum Oster și Voderholzer subliniază nevoia de a recunoaște demnitatea umană în fiecare persoană, indiferent de situația în care trăiește.

Toate acestea se petrec pe fundalul unei eforturi de lungă durată pentru reformă din partea SPD și a Verzilor, care au dorit să analizeze mai atent reglementările privind avortul. Dar ideea de a elimina avorturile din codul penal și de a le reglementa în Legea privind conflictul de sarcină amenință să treacă în plan secund, în timp ce nominalizarea lui Brosius-Gersdorf reaprinde discuția.

Pentru mulți este clar: decizia luată vineri ar putea avea nu numai un impact de durată asupra legilor privind avortul și tratarea demnității umane din Germania, ci și asupra fundamentelor coexistenței sociale. Rămâne interesant să vedem cum se va dezvolta peisajul politic în perioada următoare și ce impact va avea acest lucru asupra oamenilor care se află în centrul acestei dezbateri.